România văzută de National Geographic

Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

SHOP

vezi toate articolele de Laura Laurentiu

08 sep 2010 la 16:58

55 comentarii 1973 vizualizari.

România este o ţară a frumuseţii eterne (…), unde viaţa se scurge ca acum câteva sute de ani. Astfel începe în National Geographic Traveler “povestea” despre ţara asta a noastră, de care suntem legaţi prin mii de fire de dragoste şi ură. Nu obişnuiesc să-mi cumpăr ghidurile NG şi am renunţat la a mai citi revista NG în urmă cu patru ani, deşi până atunci eram un fan al ei (motivele renunţării nu vi le împărtăşesc; sunt complicate şi, văzute cu mintea de acum, stupide).

Azi-dimineaţă însă m-am dus să-mi iau Traveler-ul cu pricina, provocată fiind de o discuţie pe care am avut-o seara trecută cu o prietenă de-a mea. Ea răsfoise ghidul şi era extrem de amuzată de modul în care experţii NG surprinseseră, pe alocuri, esenţa acestei ţări şi a locuitorilor ei. L-am luat, l-am citit (nu chiar din scoarţă în scoarţă, dar cu multă atenţie) şi am ajuns la următoarea concluzie: surprinzător, suntem mai buni decât credeam! Serios.

Adică, dacă nu aş fi locuit o zi în ţara asta şi aş fi citit ghidul, aş fi spus: “Uite o super ţară! Are de toate: mister, legendă, arhaism, un amalgam de culturi, naţii, obiceiuri, plus o natură generoasă!”. Evident, când l-am buchisit am pornit de la presumpţia că tipa care a scris ghidul, Caroline Juler, deşi este descrisă drept o îndrăgostită de România, a putut privi totul printr-o lentilă obiectivă şi nu s-a lăsat dusă de val.

De altfel, în afara unei explicaţii foto în care spune că statuia lui Avram Iancu “înfrumuseţează” piaţa din faţa Catedralei Ortodoxe din Cluj (deşi eu o văd hidoasă), nu am găsit prea multe alte chestii de neacceptat sau care să îmi sară în ochi drept trase de păr. Am găsit însă lucruri despre care nu ştiam.

Dar să vă arăt pe scurt cum ne văd oamenii de la National Geographic (asta în ideea că voi nu v-aţi grăbit să vă luaţi ghidul).

Românii:

– Harnici, emotivi şi impertinenţi, profund religioşi, manifestă respect faţă de orice formă de putere.

– Incredibili de rezistenţi, adepţi ai transformării adversităţii în avantaj.

– Le place mâncarea şi adoră să o împartă cu oaspeţii. Pentru ei este important să fie o “gazdă desăvârşită”.

– Odată cu împuşcarea lui Ceauşescu, o parodie de succes, românii au sperat că vor găsi, în sfârşit, fericirea, dar, cel puţin pe moment, poporul îşi caută încă drumul.

– Confruntaţi cu o istorie teribilă, românii au rezistat în diferite moduri: o credinţă puternică, rezistenţă (revolte frecvente), supunere (plecându-şi capetele pentru a nu fi retezate) şi fugă (în munţi).

– Au o atitudine lejeră, mediteraneeană, şi obişnuiesc să spună că muzica şi râsul sunt leacul oricărei boli. (chestia asta cu muzica şi râsul nu o ştiam; eu credeam că mărul e leacul magic)

– Repetă adesea replica “Ce să facem?”, însoţind-o cu un oftat adânc şi un zâmbet ironic. (amuzant, de-abia acum am realizat că aşa e)

– Nu împărtăşesc perspectiva pesimistă a prietenilor lor occidentali. (eu credeam că suntem, totuşi, mai prăpăstioşi ca ei)

– În mintea lor persistă încă imaginea satului ideal, ca şi în imaginaţia orăşenilor din străinătate care tânjesc după întoarcerea la pământ.

– Sunt mândri de descendenţa lor creştină şi afirmă că s-au născut “creştini”. Numărul celor care merg la biserică în România este remarcabil.

– Continuă să creadă într-o serie de fiinţe supranaturale – zâne, vrăjitoare, spirite, vampiri. (mă cam îndoiesc, da’ mai ştii…)

– Sunt în general imperturbabili în ceea ce priveşte concepţia greşită despre Dracula, născută din romanul lui Bram Stoker.

România:

– Are cele mai frumoase peisaje din Europa Centrală şi de Sud-Est.

– Are aproximativ 300 de oraşe, aflate la nu mai mult de 64 de km unul de altul – lucrul ce datează din epoca feudală, când caii şi căruţele nu puteau străbate distanţe mai mari de la răsărit la apus. (habar nu aveam de chestia asta cu 64 de km)

– În unele părţi ale ţării, stilul de viaţă medieval a supravieţuit până acum.

– Revoluţia industrială în Ro s-a bazat mai degrabă pe tehnologia lemnului, decât pe cea a fierului sau a oţelului.

– Indicatoarele rutiere în cea mai mare parte a zonelor rurale din Ro sunt deseori inexistente.

– A semnat convenţia de protejare a animalelor rare, dar permite în mod ipocrit vânarea urşilor.

Bucureşti:

– Chiar dacă derutantă şi uneori exasperantă, capitala României nu este niciodată plictisitoare.

– Cerul Bucureştiului este brăzdat de o junglă de cabluri care atârnă ciorchine de fiecare stâlp.

– Era destinat să devină un oraş-grădină, zona dintre Piaţa Victoriei şi Piaţa Presei Livere fiind proiectată după un tipar englezesc.

– Preţurile din hotelurile din Bucureşti sunt şocant de mari având în vedere condiţiile oferite.

Diverse:

– Priveliştea strălucitoare a Dunării într-o zi frumoasă poate înviora şi cel mai trist suflet.

– Centrul Clujului e suficient de mic pentru a fi parcurs într-o oră. (aici Caroline Juler a fost generoasă; îl poţi face în 30 de minute)

– La sfârşitul secolului XIX, familiile de mineri din Bucium Poieni (M-ţii Apuseni) deveniseră atât de bogate încât îşi decorau hainele cu fir de aur.

– Târgu Mureş a fost centrul disidenţei artistice în timpul comunismului. (aşa a fost?)

– Cea mai cunoscută muzică tradiţională din Ro este cea creată de ţigani (…), la Clejani, un sat situat la sud de Bucureşti, funcţionând de sute de ani o academie de muzică neoficială.

– Murfatlarul este apreciat în Ro cum este Guinessul în Irlanda.

Ponturi:

– Când vii în Ro, poţi să-ţi aduci o mască pentru ochi, pentru că, în mod ciudat, multe hoteluri şi pensiuni nu au draperii, astfel că adesea te vei trezi cu soarele în faţă.

– Dacă vizitezi o casă particulară, este indicat să duci un mic dar, precum flori, ciocolată sau vin.

– Oferă-te întotdeauna să te descalţi când intri într-o locuinţă particulară.

– Aproape orice hotel oferă televizor în cameră cu cablu sau legătură la satelit, la care poţi urmări adesea câteva posturi în limba engleză şi, lucru surprinzător, acestea nu sunt întotdeauna CNN sau BBC World.

– Calitatea toaletelor este în creştere, dar în general nu se compară cu standardele occidentale.

– Aproape oricare oraş din Ro, mare sau mic, are cel puţin o pizzerie decentă.

– Vegetarienii au o viaţă grea în restaurantele din Ro.

– În materie de cumpărături, mallurile şi supermarketurile nu par să ofere prea multe. Contrar bunului simţ, preţurile din Ro sunt mai mari decât cele cu care eşti obişnuit.

– Staţiunile populare ca Mamaia aduc mai degrabă cu nişte enclave de hoteluri înalte decât cu un refugiu imaculat.

Cam asta ar fi ce mi-a sărit mie în ochi. Nu am modificat nimic în text, le-am scris cum erau în ghid. Sunt curioasă dacă, în ochii voştri, România şi românii seamănă cu ce a văzut NG sau e mai mult/mai puţin de atât.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter